Homedocuments  

Der US-amerikanische botschfater in Rumänien ist dafür, dass Rumänien bald wieder Kinder ins Ausland vermittelt.

www.mediafax.ro
18 June 2010
2.7.10 Rumänien
Der US-amerikanische botschfater in Rumänien ist dafür, dass Rumänien bald wieder Kinder ins Ausland vermittelt. Der Nachrichtenagentur AFP sagte er: “Ich würde es gerne sehen, wenn Rumänien seine Adoptionsgesetze bald ändert, damit Kinder schneller und einfacher adoptiert werden können. Ich glaube, dass es nicht gesund für die Kinder ist, wenn sie nicht so früh wie möglich in Familien kommen. Meine Frau arbeitet in einem Zentrum, wo die Kinder ihr erstes Lebensjahr verbringen. Sie sollten bereits in diesem Alter adoptiert werden. Denn je länger sie in solchen Institutionen bleiben, desto mehr sind sie in ihrer emotionalen und intellektuellen Entwicklung beeinträchtigt.“
 
 
 
Ambasadorul SUA la Bucure?ti Mark Gitenstein declar?, într-un interviu acordat MEDIAFAX, c? în România corup?ia este o problem? ?i c? sunt momente în care Guvernul pare prea lent în a lua decizii sau opac în explicarea lor, aspecte reclamate de investitorii str?ini.
·         Politic
INTERVIU: Gitenstein:Corup?ia e o problem? aici; uneori Guvernul pare lent în a lua decizii sau opac (Imagine: Bogdan Stamatin/Mediafax Foto)
R. Alt subiect: scutul american antirachet?. România ?i SUA au început au început negocierile oficiale pe tema desf??ur?rii de elemente ale scutului antirachet?. Spune?i-ne, exist? un text de acord sau de tratat care se negociaz? în prezent ?i de fapt care sunt elementele acestuia?
M.G.: Da. Toate subiectele legate de un tratat sunt discutate. Am luat parte la discu?iile oficiale s?pt?mâna trecut?. Au avut loc o serie de inform?ri aprofundate acolo despre solicit?rile tehnice, despre toate aspectele juridice legate de tratat, dar nu a fost luat? o decizie final?.
R.: Statele Unite se gândesc la anumite loca?ii din România?
M.G.: Nu. Este de datoria românilor s? decid?. Noi le-am prezentat românilor cerin?ele tehnice care trebuie îndeplinite pentru plasarea interceptoarelor. Românii vor trebui s? vin? cu o propunere, dar nu am v?zut nimic deocamdat?.
R.: ?i de câte loca?ii a?i fi interesa?i?
M.G.: Cred c? discu?iile sunt despre o singur? loca?ie, va fi aleas? una singur?.
R. O loca?ie. ?i, odat? cu interceptoarele, vor fi adu?i ?i militari americani pentru a le manevra?
M.G.: Va fi personal care va lucra la ele.
R.: Alte detalii nu ne pute?i oferi?
M.G.: Nu, acum nu.
R.: Raportul Departamentului de Stat privind situatia drepturilor omului a indicat, în ceea ce prive?te România, cazuride discriminare la adresa comunit??ii evreie?ti. De asemenea, au fost plângeri legate de ritmul lent al restituirii propriet??ilor confiscate. Ce crede?i despre acest subiect?
M.G.: În primul rând, vreau s? spun c?, întorcându-m? aici, ca evreu ai c?rui str?buni au plecat din aceast? ?ar?, m-am bucurat s? particip la inaugurarea Memorialului Holocaustului aici în octombrie 2009. Este un monument bine realizat ?i m-am bucurat c? a fost construit. Am acordat mult timp vizit?rii comunit??ilor evreie?ti din România. Cred c? unul dintre cele mai minunate lucruri f?cute de România dup? Revolu?ie este înfiin?area Comisia Wiesel ?i a Institutului Wiesel, eforturi concrete de asumare a trecutului.
În ceea ce prive?te restituirea propriet??ilor, principalul subiect care m? preocup? este Fondul Proprietatea. De aceea am felicitat-o pe pre?edinta Roberta Anastase, pentru c? una din cele patru legi pe care le-a trecut prin Camera Deputa?ilor la începutul acestei s?pt?mâni este una care permite Franklin Templeton s? înceap? gestionarea acestui fond. A existat mult? îngrijorare legat? de Fond, dac? este bine gestionat ?i dac? bunurile sale nu sunt risipite, pentru c? de fapt ace?tia sunt banii din care se vor realiza retroced?rile.
Mul?i americani în vârst? care au fost victime ale comunismului sau fascismului ?i ale c?ror bunuri au fost confiscate încep s? moar?, îmb?trânesc tot mai mult ?i accept? s? primeasc? sume derizorii în contul desp?gubirilor fiindc? se tem c? nu vor primi nici un ban de la Fond. Cred c? de aceea este important ca valoarea acestui Fond s? fie asigurat? în continuare.
Am acordat de asemenea mult timp modului în care este rezolvat? problema Bisericilor greco-catolice. Am acordat de asemenea timp problemei victimelor comunismului ?i a confisc?rii propriet??ilor acestora de c?tre comuni?ti. Este un subiect important pentru Statele Unite pentru c? exist? 400.000 de americani de origine român? ?i mul?i sunt preocupa?i de acest subiect. A?a c? aud foarte des aceste probleme.
R.: Recent, Curtea Constitu?ional? a României a declarat neconstitu?ional? legea lustra?iei. Care este opinia dumneavoastr? despre aceast? decizie ?i, mai ales, la 20 de ani dup? Revolu?ie crede?i c? mai este necesar? o lege a lustra?iei?
M.G.: Nu cunosc argumentele constitu?ionale pe baza c?rora a fost dat? decizia. Nu sunt expert în Constitu?ia României. Dar no?iunea de lege a lustra?iei nu este complet necunoscut? în Statele Unite. Poate c? nu ?ti?i dar dup? R?zboiul Civil, Guvernul a pus interzis sudi?tilor secesioni?ti s? de?in? func?ii. De fapt, ei aveau legi mult mai dure decât cea din România. În cele din urm?, acele prevederi au fost relaxate. Legea aici, din câte în?eleg, nu a fost niciodat? implementat? pe deplin.
Deci cred c? este foarte important s? î?i asumi trecutul. Îl admir mult pe Nelson Mandela ?i tot ceea ce a f?cut el în Africa de Sud. Gra?ie Comisiei Wiesel, România a reu?it foarte bine s? î?i asume Holocaustul. Probabil c? ar trebui s? investi?i timp ?i energie pentru a v? gândi cum s? v? asuma?i trecutul comunist. Este o parte important? a istoriei României, pe care trebuie s? v-o asuma?i deschis. Nu trebuie s? presupun? m?suri punitive, dar trebuie asumat?.
R.: Strategia Na?ional? de Ap?rare trimis? s?pt?mâna aceasta la Parlament men?ioneaz? campaniile de pres? menite s? discrediteze sau s? creeze presiuni asupra institu?iilor, printre vulnerabilit??ile ??rii. Crede?i c? asta ar putea afecta libertatea de expresie în România?
M.G.: Depinde ce se întâmpl? ca urmare a acestei prevederi. P?rerea mea este c? presa din România nu difer? de presa din Statele Unite ?i în multe cazuri este subiectiv?. Finan?atorii institu?iilor de pres? au propriile interese. ?i în Statele Unite este la fel. E suficient s? te ui?i la posturi precum MSNBC ?i Fox News ?i vei vedea acela?i lucru. Copia?i destul de bine situa?ia din Statele Unite.
Solu?ia din punctul meu de vedere este ca media s? relateze cazurile de abuz al statului asupra unei institu?ii de pres? sau al unor institu?ii de pres? asupra concuren?ei. Relata?i despre ele! Cred c? solu?ia este s? se scrie mai mult despre astfel de situa?ii, s? se fac? mai mult? lumin?, institu?iile de media s? se critice mai mult una pe cealalt?, pentru c? oamenii sunt mult mai inteligen?i decât v? imagina?i ?i în?eleg ce se întâmpl?. Cu cât relata?i mai mult, cu atât deciziile lor vor fi luate mai în cuno?tin?? de cauz?.
R.: Când a?i venit în România, a?i vorbit cu pl?cere de r?d?cinile române?ti pe care era?i hot?rât s? le cerceta?i. V-a?i g?sit rude?
M.G.: Am g?sit rude în Republica Moldova. Am fost la Chi?in?u de dou? ori ?i m-am întâlnit cu membri ai familiei Gitenstein. Este vorba despre o tân?r?, o veri?oar? îndep?rtat?. Înc? nu în?eleg exact care este rela?ia de rudenie. Se nume?te Sonia Gitenstein, are 30 de ani ?i se ocup? de cimitirul evreiesc de acolo ?i conduce o organiza?ie care protejeaz? cimitirul acesta. L-am cunoscut ?i pe tat?l ei, care este de vârsta mea. Se nume?te Daniel Gitenstein. Numele lor se scrie exact ca al nostru ?i în mod clar de înrudim, pentru c? nu sunt prea mul?i Gitenstein în lume. Iar noi provenim din Chi?in?u. Încerc?m s? clarific?m lucrurile.
Cât despre rudele mele din Boto?ani, familia Bralower... cred c? nu mai exist? urma?i. Nu am ajuns înc? la Boto?ani, dar am un document de 400 de pagini cu genealogia familiei de la un v?r îndep?rtat al meu din Statele Unite, care arat? exact când au plecat ?i cine era str?- str?bunica mea. Am ?i o fotografie cu str?-str?bunica mea, care a locuit din Boto?ani ?i a imigrat în SUA. Str?bunicul meu a adus-o la el. A?a c? am s? m? duc acolo ?i am s? încerc s? caut posibile rude. M? tem c? nu voi g?si pe nimeni. Exist? foarte pu?ini evrei în acea zon? a României ?i a? fi surprins s? mai descoper rude în via??.
R. : Trecând la un alt subiect, în timpul audierilor dumneavoastr? în Senat, anul trecut, a?i spus c? o prioritate a mandatului dumneavoastr? va fi reluarea adop?iilor interna?ionale.
M.G.:Da
R.:Ce pute?i spune acum despre acest subiect?
M.G.: Abordarea mea în leg?tur? cu subiectul adop?iilor este c? mi-ar pl?cea s? fie reluate adop?iile interna?ionale. ?i am f?cut eforturi pentru aceasta. Preocuparea mea este legat? de copii ?i vreau s? m? asigur c? ajung în c?minul potrivit. Am identificat 300 de copii care pot fi adopta?i. Guvernul român mi-a oferit câteva informa?ii despre situa?ia lor. Cred c? doar 40 din ace?ti copii nu au fost adopta?i. Încerc s? aflu care este starea lor de s?n?tate, cât de bine sunt trata?i.
Apoi, mi-a? dori s? v?d o schimbare în legisla?ia român? privind adop?iile, astfel încât copiii s? poat? fi adopta?i mai u?or ?i mai repede, indiferent dac? sunt adopta?i de români sau de altcineva. Pentru c? eu cred c? nu este un lucru s?n?tos faptul c? ace?ti copii nu sunt în mijlocul unor familii cât mai repede. So?ia mea lucreaz? ca voluntar? aici la un centru dintr-un spital unde stau în primul an din via??. ?i atunci trebuie adopta?i, cât mai repede cu putin??. Deoarece cu cât stau mai mult în institu?ii cu atât mai mare va fi impactul asupra dezvolt?rii lor emo?ionale ?i intelectuale. ?tiu c? exist? oameni care doresc s? fie schimbat? legea a?a încât procesul s? fie mai rapid iar acesta este un lucru extrem de important. ?i ?ti?i, cunosc oameni - americani - care locuiesc aici, în România ?i care încearc? s? adopte ?i au multe probleme.
Ace?ti copii merit? o familie exact a?a cum am avut noi.
R.: Tot la momentul numirii dumneavoastr? ca ambasador în România a?i fost criticat de pres? - m? refer la Washington Times - pentru activit??ile dv de lobby. S-a scris de asemenea c? în cariera dumneavoastr? a?i reprezentat Lockheed Martin, compania care acum a fost selectat? s? livreze României avioanele F16. Ce le r?spunde?i celor care spun c? ar fi un conflict de interese aici?
M.G.: Regulile privind conflictul de interese sunt foarte dure în Statele Unite. ?i sunt ?i foarte clare. Sunt probabil reguli mult mai dure decât în România. Eu de exemplu nu am voie s? reprezint sau s? am vreo influen?? asupra vreunei companii în care am investi?ii personale. De exemplu, dac? a? avea ac?iuni la Lockheed Martin, nu a? putea face niciun fel de munc? în favoarea Lockheed Martin. Nu am ac?iuni la Lockheed Martin ?i sunt absolut sigur c? nici nu am avut vreodat?.
Dac? a? fi reprezentat Lockheed Martin în ultimii doi ani prin firma mea de avocatur?, nu a? fi putut face niciun fel de munc? în favoarea Lockheed Martin pân? la împlinirea termenului de doi ani.
Eu nu am reprezentat Lockheed Martin în ultimii doi ani. Am reprezentat Lockheed Martin acum zece sau 15 ani, nu mai îmi amintesc, a fost acum mult timp, în anii '90. ?i nu a avut nimic de-a face cu achizi?iile.
În al treilea rând, eu nu am nicio influen?? asupra decizia Guvernului american de a sponsoriza F-16 sau Lockheed Martin pentru programul românesc de avion multirol. A?a c? nu am avut nicio influen?? asupra aceastei decizii.
În schimb, nu am voie s? fac anumite lucruri care au leg?tur? cu Brookings Institution. Nu am voie s? fac nimic care ar influen?a Brookings Institution, pentru c? am lucrat acolo. Nu am voie s? fac nimic care s? aib? impact direct asupra firmei mele de avocatur?. Adic? dac? firma mea de avocatur? ar veni aici ?i ar spune "Am vrea s? ne aju?i cu firma aceasta sau aceasta", eu le-a? spune "Nu v? pot ajuta pe voi sau acea companie".
Deci exist? mult? lucruri pe care nu am dreptul s? le fac, dar Lockheed Martin nu figureaz? printre ele.
R.: Diploma?ii români lucreaz? pentru o vizit? a pre?edintelui Traian B?sescu în Statele Unite.
M.G.: Lucr?m la acest aspect.
R.: Se va întâmpla anul acesta? Anul viitor?
M.G.: Cine ?tie?! Adic?, pre?edintele Statelor Unite este o persoan? cu un program destul de înc?rcat, a?a c?... dar lucr?m la asta.
R. Deci lucra?i la o întâlnire bilateral? a lor?
M.G.: Asta încerc?m s? facem.
R.: Anul acesta?
M.G.: Nu ?tiu când se va întâmpla. Eu am încercat... Mi-ar pl?cea s? se întâmple mâine. Mi-ar pl?cea s? vin? pre?edintele Obama aici chiar mâine. Dar l-am adus pe vicepre?edinte aici.
R.: Apropo, l-am putea vedea pe pre?edintele Obama aici, la Bucure?ti?
M.G.: V-am spus c? mi-ar pl?cea s? vin?, dar nu se ?tie. Fiecare ?ar? din lume vrea acela?i lucru, iar el nu este decât o singur? persoan?.
R.: Spune?i-mi domnule ambasador, cum vi se pare via?a în România?
M.G.: Îmi place aici. Este cea mai bun? slujb? pe care am avut-o vreodat?. Iubesc locul, oamenii, munca mea, echipa cu care lucrez. Singurul lucru care nu este bun este c? m? aflu la 8.000 de km de nepo?ii ?i de copiii mei.
R.: Nu v? viziteaz??
M.G.: Ba da, m? viziteaz?. Dar a? vrea s?-i v?d în fiecare s?pt?mân?.
R.: Le-a pl?cut în România?
M.G.: S-au îndr?gostit de România. ?i vor s? revin? aici. De fapt, fiul meu, so?ia lui ?i nepotul meu se vor reîntoarce aici în jurul datei de 6 iulie, cred. Vom petrece cam o s?pt?mân?-zece zile aici ?i apoi vom pleca pentru înc? o s?pt?mân? în Turcia, la Istanbul. Abia a?tept.
R.: Deci v? ve?i petrece vacan?a în Turcia?
M.G.: O parte aici ?i o parte în Turcia.
R.: A?i recomanda România ca destina?ie turistic??
M.G: Absolut!
R.: În pofida infrastructurii?
M.G.: În pofida infrastructurii! Am avut ni?te prieteni foarte dragi care au venit aici acum zece zile ?i i-am încurajat s? mergem la Oradea. A fost foarte frumos acolo, în zona montan?. Apoi - el este pescar, ca ?i mine - am mers împreun? în Delt? ?i am stat într-un hotel plutitor. A fost foarte cald, dar ne-am distrat grozav. Am v?zut multe p?s?ri, n-am prins prea mult pe?te. Eu am prins unul singur, dar i-am dat drumul înapoi în ap?.
N-am fost în Maramure?, dar vreau s? m? duc acolo.
?ti?i, din p?cate, fac multe drumuri dar când ajung undeva sunt foarte multe obliga?ii oficiale de care trebuie s? m? achit. Iar eu vreau s? m? relaxez. De exemplu îmi place s? pictez ?i a? vrea s? pictez. Sper s? avem o s?pt?mân? doar Libby ?i cu mine undeva, în Transilvania în august, f?r? întâlniri oficiale. Doar pentru pictur? ?i plimb?ri.
R.: Deci pescui?i, picta?i... Ce altceva mai face?i?
M.G. Dorm foarte mult în weekend. E un alt hobby al meu.
United States of America, Romania