De ce î?i p?streaz? România copiii în orfelinate. Cât "cost?" statul un copil institu?ionalizat

De ce î?i p?streaz? România copiii în orfelinate. Cât "cost?" statul un copil institu?ionalizat

de Aurelia Alexa Publicat la: 12.12.2012 12:49 Ultima actualizare: 12.12.2012 12:55

Mediafax

Aproximativ 60.000 de copii sunt institu?ionaliza?i în România, îns? doar 1.602 dintre ei au fost declara?i adoptabili în acest an, în topul jude?elor care au cei mai pu?ini copii pentru adop?ie fiind Maramure?, Mehedin?i, Gorj, Bac?u ?i Buz?u.

Num?rul copiilor institu?ionaliza?i continu? s? r?mân? ridicat, în timp ce num?rul adop?iilor se men?ine sc?zut, în ciuda eforturilor de relaxare a legisla?iei în domeniu.

Cine se calific? pentru a fi "adoptabil"

Dincolo de faptul c? procesul adop?iei în sine este foarte sinuos, exist? dificult??i majore ?i înainte de începerea acestuia, întrucât pu?ini dintre copii se "calific?" pentru a deveni adoptabili. Legisla?ia în vigoare prevede c? pentru fiecare copil solu?ia final? trebuie s? fie reintegrarea în familia natural? sau adop?ia. Este o solu?ie ideal?, dar imposibil de aplicat.

Dintre cei aproximativ 60.000 de copii institu?ionaliza?i la nivel na?ional, doar 1.602 au fost declara?i adoptabili, potrivit datelor centralizate de Oficiul Român pentru Adop?ii.

În clasamentul jude?elor în care adop?ia pare a fi un subiect tabu, primul loc este ocupat de Maramur e?, unde un singur copil din cei 1.432 din sistem a fost declarat adoptabil pân? în 12 noiembrie.

Conducerea institu?iei nu a dat explica?ii clare pentru aceast? situa?ie, directorul general Nicolae Boitor men?ionând lipsa de personal ?i faptul c? multe dintre cazuri ar trebui reevaluate. Adjuncta acestuia, Lavinia Orzac, completeaz? doar cu faptul c? astfel de informa?ii nu pot fi transmise telefonic, de?i nu i s-au cerut informa?ii clasificate, nici date cu caracter personal.

Pre?edintele Oficiului Român pentru Adop?ii, Bogdan Panait, identific? mai multe probleme, printre care ?i faptul c? direc?iile nu sunt, a?a cum ar trebui, "avoca?ii" copiilor.

În opinia sa, reprezentan?ii Direc?iilor Generale de Asisten?? Social? ?i Protec?ia Copilului ar trebui s? dea fiec?rui copil abandonat de familia natural? ?ansa de a deveni adoptabil ?i de a avea o a doua familie, lucru care în realitate nu se întampl?, mai ales când este vorba de copii mai mari sau cu probleme de s?n?tate.

"Modificarea legisla?iei a fost un prim demers. Continu?m s? monitoriz?m situa?ia ?i vrem s? g?sim solu?ii ca s? ne atingem ?inta, aceea ca un num?r cât mai mare de copii ?i cât mai mici s? fie adoptabili, pentru c? ei se adopt? cel mai u?or. Ne dorim ca la un an de la modificarea legii s? avem peste 2.000 de copii declara?i adoptabili în România, ceea ce ar fi o premier?", spune ?eful ORA.

Jude?ele Mehedin?i ?i Gorj ocup?, la egalitate, locul al doilea în acest clasament. Ambele jude?e au decis c? adop?ia este solu?ia final? pentru câte patru copii. În Mehedin?i sunt înregistra?i 599 de minori institu?ionaliza?i, iar în Gorj 759.

Jude?ele Vâlcea, Buz?u ?i Bac?u au 2.286, 1.475 ?i 1.526 de copii în sistem ?i doar câte cinci declara?i adoptabili în acest an. De altfel, raportat la num?rul de copii din sistem, jude?ul Buz?ul are cel mai mic procent de copii adoptabili, respectiv 0,37 la sut? din total copii institu?ionaliza?i.

Directorul general de la DGASPC Bac?u, Sorin Bra?oveanu, spune c? în acest an situa?ia a fost pu?in îngreunat? din cauza modific?rii Legii privind adop?iile, aceea?i situa?ie fiind ?i în 2005, când a intrat în vigoare Legea 273 privind adop?ia. El sus?ine c? pe lâng? cei cinci copii declara?i adoptabili pân? în 12 noiembrie, pentru al?i 70 s-au întocmit actele necesare în vederea declar?rii adoptabilit??ii de c?tre instan??.

80% din copiii din sistemul reziden?ial din Bac?u au dizabilit??i

Aproximativ 80 de copii au intrat în procedura adop?iei în 2011, spune Sorin Bra?oveanu, care precizeaz? c? Bac?ul este, de obicei, printre jude?ele frunta?e în ce prive?te num?rul de copii adopta?i, acesta fiind ?i motivul pentru care se primesc cereri ?i din alte jude?e, ?i chiar din Capital?.

Totodat?, Sorin Bra?oveanu sus?ine c? 80 la sut? dintre copiii din sistemul reziden?ial din Bac?u au dizabilit??i ?i pentru ei este mai greu s? se g?seasc? o familie, cu atât mai mult cu cât mul?i dintre ei au nevoie de prezen?a unui specialist 24 de ore din 24.

Alte cauze care, în opinia lui Sorin Bra?oveanu, îngreuneaz? procesul de adop?ie sunt personalul insuficient sau necalificat de la nivelul serviciilor publice de asisten?? social?, care de cele mai multe ori trimite anchete sociale sumare ce trebuie ref?cute, ?i termenele lungi date în instan??.

"Dac? eu încep procedura de adop?ie când copilul are ?ase luni ?i instan?a îmi d? termen când el are un an ?i ceva, ajunge s? fie adoptat la doi ani ?i ceva. Or familiile vor copii cât mai mici", a explicat Sorin Bra?oveanu, sus?inând c? tribunalele pentru minori, despre care se vorbe?te din 2004 f?r? s? se fac? ceva, sunt absolut necesare, nu doar pentru adop?ie, dar ?i pentru alte situa?ii în care se afl? copiii.

Urm?torul jude? în clasament este Harghita, unde doar ?ase din cei 1.066 de minori afla?i într-o form? de institu?ionalizare au fost declara?i adoptabili.

Pe urm?toarele pozi?ii în top sunt jude?ele Vaslui - cu 2.737 copii în sistem ?i 10 adoptabili, Bistri?a-N?s?ud - cu 860 institu?ionaliza?i ?i 11 adoptabili, Mure? - cu 1.839 institu?ionaliza?i ?i 12 adoptabili, Arge? - cu 1.047 institu?ionaliza?i ?i 14 adoptabili, Hunedoara ?i Satu Mare - cu câte 15 adoptabili din 1.433, respectiv 1.116 institu?ionaliza?i, Sectorul 3 din Capital? - cu 426 institu?ionaliza?i ?i 16 adoptabili, Arad, Boto?ani ?i Olt - cu câte 18 adoptabili din 800, 1.517, respectiv 1.210 institu?ionaliza?i, Cluj, Ilfov ?i Sectorul 4 Bucure?ti - cu câte 19 adoptabili din 709, 702, respectiv 436 în sistem.

Directorul DGASPC Alba ?i pre?edintele Asocia?iei directorilor de la DGASPC, Sorin Chiril?, crede c? noua legisla?ie aduce o serie de îmbun?t??iri, în sensul facilit?rii deschiderii procedurii de adop?ie, dar sus?ine ?i necesitatea unei legi mai severe în cazul în care un p?rinte nu îndepline?te condi?iile pentru a se ocupa de copil.

"P?rintele care nu poate sau nu vrea s? se ocupe de copil trebuie dec?zut din drepturi. Dac? p?rintele dovede?te c? ?i-a revenit, s? poat? fi repus în drepturi în condi?iile în care pân? la momentul respectiv copilul nu e adoptat", sus?ine Sorin Chiril?.

Dumnezeu hot?r??te sau omul?

Pe de alt? parte, de?i la nivelul jude?ului Alba num?rul de copii declara?i adoptabili sau încuviin?a?i pentru adop?ie a crescut în 2012, directorul de la DGASPC recunoa?te c? mai sunt cazuri în care speciali?tii consider? c? pentru un copil mare sau cu handicap nu are rost s? se deschid? procedura adop?iei.

"Eu am mai avut discu?ii cu colegii mei ?i le-am explicat c? numai Dumnezeu poate hot?rî, noi trebuie s? ne facem datoria, s? îi d?m copilului o ?ans?. C? se va valorifica sau nu, asta e alt? problem?", spune Sorin Chiril?.

Pre?edintele Asocia?iei directorilor de la DGASPC atrage aten?ia asupra subfinan??rii sistemului ?i a salariilor extrem de mici. "Un psiholog are 800 de lei pe lun?. M? ?i mir cum mai pot munci. Salariul mediu nu dep??e?te 1.000 de lei. Un asistent social, în vârful lui de carier?, ia 1.200 - 1.300 de lei, iar un ?ef serviciu 1.300 - 1.400 de lei. În condi?iile astea, ?i formarea profesional? are de suferit, dar ?i tragerea de inim?", sus?ine Sorin Chiril?.

Prin ce trece un p?rinte adoptator

Dincolo de cifrele care privesc copiii, mai este num?rul de familii care în acest an au sperat s? ia un copil acas?, 1.222 în total, ?i care de multe ori ajung s? renun?e la gândul unei familii m?rite tocmai din cauza sistemului greoi ?i prea pu?in transparent.

De?i în?eleg c? în sistemul de protec?ie lucrurile merg greu, c? nu sunt oameni suficien?i, c? unii poate nu sunt suficient preg?ti?i sau c? resursele financiare sunt extrem de limitate, exist? totu?i o serie întreag? de întreb?ri care revin obsesiv ?i la care familiile care vor s? adopte un copil nu mai pot g?si un r?spuns.

"Nu în?eleg de ce într-un an de zile nu m-a sunat nimeni ca m?car s?-mi spun? în ce situa?ie m? aflu. Nu în?eleg de ce, de fiecare dat? când sunam, mi se spunea s? am r?bdare c? sunt în primul an. Mi se pare penibil c? suntem zece familii selectate pentru un copil, ca la o licita?ie. ?i dac? nu m? potrivesc cu copilul acela, ales de calculator, ce fac? Mai a?tept înc? un an? Nu mi se pare normal ca acest lucru s? fie dictat de un program, de un soft, pentru c? eu fac o alegere pentru o via??. Nu mi se pare normal? discriminarea la care e supus un p?rinte adoptator în România. Are doar obliga?ii ?i niciun drept, nici m?car de a-?i alege un copil", a explicat Diana Marcu, care de mai bine de un an a?teapt?, aproape f?r? speran??, s? adopte un copil.

Ca ea a fost ?i Simona Kzudar, care ast?zi, dup? ce a devenit p?rinte adoptiv, este ?i pre?edintele asocia?iei Ador Copiii, format? din p?rin?i adoptivi, ?i care desf??oar? campanii de con?tientizare ?i promovare a adop?iei, ac?iuni de lobby ?i advocacy în domeniul adop?iei ?i protec?iei sociale a copilului. În opinia sa, una dintre problemele sistemului este faptul c? exist? foarte mul?i copii care nici m?car nu figureaz? în sistemul de protec?ie special?, ei fiind abandona?i în maternit??i ?i spitale.

"Un blocaj ar fi din cauza faptului c? nu sunt întocmite documentele pentru ei. Foarte mul?i nu sunt raporta?i de c?tre spitale direc?iilor de asisten?? social? ?i protec?ia copilului, de?i orice copil abandonat ar trebui raportat în 48 de ore. ?i acest lucru nu se întâmpl?. De asemenea, în termen de 60 de zile, directorii de DGASPC trebuie s? aplice un program individualizat de protec?ie, lucru care iar nu se întâmpl?. Ca s? devin? adoptabili, au de traversat mai multe etape, iar primii pa?i se realizeaz? mult mai greu. Stau pân? la doi ani în spitale, apoi înc? un an trebuie s? stea într-o m?sur? de protec?ie. Pân? s? ajung? la familiile care vor s? adopte, au multe hopuri de trecut din punct de vedere administrativ", sus?ine Simona Kzudar.

O alt? problem? ar fi, în opinia Simonei Kzudar, faptul c? personalul de la Direc?iile de Asisten?? Social? ?i Protec?ia Copilului pleac? din start de la premisa c? minorii cu vârste mai mari nu vor fi adopta?i, astfel încât pentru ei procedura de deschidere a adop?iei este ?i mai mult îngreunat?.

"E o problem? de abordare la nivelul direc?iilor. Inclusiv pentru cei micu?i ni s-a spus c? de ce ne agit?m atât pentru ni?te «paria». A?a ne-a spus un asistent social dintr-un spital. Dar e dreptul copilului la familie. Pentru cei mari se pleac? din start de la ideea c? nu are rost", mai spune pre?edintele Ador Copiii.

Pre?edintele Federa?iei Organiza?iilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC), Bogdan Simion, consider? c? trebuie discutat mult mai profund despre rolul statului în protec?ia copilului.

"Merit? s? faci efortul ?tiind c?, de regul?, în sistemul românesc se cer copiii cei mai mici? Dup? p?rerea mea, merit? ?i la 17 ani, pentru c? statul ar trebui s? fac? orice efort s?-i g?seasc? o familie. Rolul statului este s?-l ocroteasc? ?i s?-i g?seasc? o familie, nu s?-i ?in? într-o institu?ie", este de p?rere Bogdan Simion.

Pe de alt? parte, pre?edintele FONPC atrage aten?ia c? adop?ia nu este promovat? ?i ca m?sur? de solidaritate social?, iar cele mai multe familii doresc copii cât mai mici ?i f?r? probleme.

"Adop?ia în România îndepline?te doar prima func?ie, primordial? a adop?iei, aceea de a avea copii într-o familie care nu poate avea. Dar adop?ia are ?i o func?ie social? de solidaritate. Trebuie educate familiile s? adopte copii ca m?sur? de solidaritate social?, s? ajute ni?te copii, care nu au familie, s? aib? una. Asta nu exist?. Este vorba ?i de patologii, de handicapuri. În general se adopt? un copil s?n?tos ?i cât mai mic. Nimeni nu vrea un copil mai mare sau cu handicap, sau cu probleme. Cei care se ocup? de adop?ii ar trebui s? fac? ni?te campanii active, s? educe popula?ia în sensul solidarit??ii sociale", explic? Bogdan Simion.

Cât "cost?" un copil din sistem statul

Pre?edintele FONPC spune c? înainte sistemul pentru protec?ia copilului avea dou? r?spunsuri - familia sau o institu?ie, îns? dup? 1997 acesta s-a dezvoltat, astfel încât gama de servicii oferite s-a diversificat foarte mult, ceea ce duce la o "umanizare a ac?iunilor statului", f?r? îns? a rezolva problema copilului.

"Am umanizat solu?iile ?i lucrurile se desf??oar? mai bine. Dar, chiar dac? sunt mai bine îngriji?i, nu au o familie. Statul ar trebui s? reflecteze la ce are de f?cut pentru cet??enii lui ?i s?-?i îndrepte aten?ia spre o solu?ie de lung? durat?, o familie. De asemenea, statul ar trebui s? contrabalanseze activit??ile ?i s?-?i pun? energia în a sprijini familiile ca s?-?i ?in? copiii acas?. Dac? o familie î?i abandoneaz? copiii din cauza condi?iilor economice, statul îi preia, dar las? familia în acelea?i condi?ii. Acea familie face ?i al?i copii, iar problema copilului este doar par?ial rezolvat?", mai spune Bogdan Simion.

În unele ??ri, pe lâng? adop?ia deplin?, mai exist? un tip de adop?ie, sprijinit? de stat. "Statul, dându-?i seama c? este într-o situa?ie dificil?, ajut? familia s? îngrijieasc? un copil. Toat? experien?a ONG-urilor în ce prive?te men?inerea copilului în familie spune c? aceste situa?ii sunt mai ieftine decât orice alt? situa?ie în care este îngrijit copilul acum. Pentru un copil în sistem, statul cheltuie?te cam 400 - 500 de euro pe lun?. Dac? e s? vorbim economic, dac? statul ar ajuta familia cu o sum? mai mic? decât cea cheltuit? pentru un copil din sistem, se va face o economie ?i copilului îi va fi mult mai bine", consider? pre?edintele FONPC.

Theodora Bertzi, fost pre?edinte la Oficiul Român pentru Adop?ii, consider? c? mul?i copii nu devin adoptabili pentru c? mai bine de jum?tate dintre cei institu?ionaliza?i ar avea peste 14 ani, deci ar fi greu adoptabili, dar ?i din cauza lipsei de personal.

"Peste tot în lume adop?iile nu se vor desf??ura mai rapid când sistemul este f?r? speciali?ti. Din Vaslui au plecat 200 de speciali?ti numai în 2010. Psihologi, asisten?i maternali, ?tiu foarte mul?i pleca?i în Anglia. M?surile au fost anapoda luate", consider? Bertzi.

?anse

Personalul insuficient, lipsa de interes, prejudec??ile, legisla?ia, lipsa tribunalelor pentru minori, toate acestea sunt enun?ate ca fiind motivele pentru care majoritatea copiilor r?mân în sistem pân? ajung adul?i, f?r? ca m?car s? aib? ?ansa de a fi declara?i adoptabili, de?i to?i, indiferent de vârst?, de starea de s?n?tate sau de etnie au, teoretic, dreptul de a avea o familie.

Un copil de 15 ani va fi mai greu de adoptat decât unul de cinci ani, iar unul bolnav mai greu acceptat decât unul s?n?tos, îns? este responsabilitatea celor care lucreaz? în sistem s? dea o ?ans? fiec?rui copil, fie s? se întoarc? în familia natural?, fie s? aib? o alt? familie, dac? aceasta apare.

Dincolo de interesul superior al copilului, mai este ?i interesul societ??ii, care, în cele mai multe cazuri, va trebui s? sus?in? copiii institu?ionaliza?i de azi ?i în via?a lor de adult.